Orice decizie în marketing îți va afecta outcome-ul final. Da, chiar și renunțarea la un simplu tool “că e prea scump”. Deși stă în natura umană să ne panicăm când ceva nu funcționează, trebuie să luptăm împotriva acestei tendințe când jonglăm bugete și trafic.

 

Așadar, dacă vrei să iei decizii mai bune când vine vorba de marketing, ai nevoie de research pentru a le justifica. Atât research-ul cantitativ cât și cel calitativ îți vor da o mai bună idee asupra a ce vor clienții tăi și a ceea ce nu realizează că vor încă.

Diferența dintre research-ul cantitativ și calitativ

Research-ul cantitativ presupune adunarea datelor într-un mod numeric, măsurabil. Cel calitativ se referă la observarea și colectarea datelor non-numerice, precum opiniile și motivațiile consumatorilor.

 

Pentru cei din digital marketing, o sursă comună de research cantitativ este Google Analytics. Cu ajutorul acestuia și a altor tool-uri de analiză, putem vedea numărul de vizitatori precum și numărul de conversii, vânzări, etc.

 

Printre metodele de research calitativ se numără formularele de opinie sau user surveys. De asemenea, și review-urile utilizatorilor ajută foarte mult în stabilirea obiectivelor de viitor în business. Întreaga idee e să încurajezi utilizatorii să fie sinceri și să îi îndrumi spre a-ți oferi opinia asupra aspectelor esențiale ale business-ului.

 

Folosirea research-ului cantitativ și calitativ laolaltă

De ce trebuie să faci ambele? Pentru că datele cantitative o să-ți spună doar ce trebuie să îmbunătățești, nu și cum sau de ce. Fără research calitativ, risti să ajungi la teorii false despre motivele pentru care creative-urile tale nu convertesc.

 

Mai mult, dacă ajungi să crezi teoria greșită, o să te trezești că ai muncit degeaba la îmbunătățirea unui site, creative, email, etc. În schimb, prin folosirea heatmaps-urilor și a altor tool-uri ce te ajută să observi customer journey-ul, vei putea realiza mai ușor care este punctul unde fiecare user își pierde interesul.

 

3 cazuri uzuale pentru folosirea research-ul cantitativ și calitativ laolaltă

Research-ul este esențial pentru testări. Privește povestea oricărui business mare și o să-ți dai seama rapid că fără research nu ar fi ajuns niciodată la nivelul la care se află astăzi. Dacă vrei și tu să devii ca ei, îți prezentăm următoarele situații în care ambele forme de research sunt obligatorii:

 

Optimizarea conversiei

La nivel superficial, optimizarea conversiei poate părea ușoară. „Mare brânză, schimbă și tu culoarea unui buton, schimbă CTA-ul și apoi stai și vezi cum curg banii.” Realitatea, în schimb, e mult mai dificilă de procesat. Poți să reduci prețul fiecărui produs cu 99%, iar rata conversiei va crește vertiginos. Sigur, vei da și faliment astfel.

 

Optimizarea conversiei constă în mai multe lucruri decât schimbarea câtorva elemente pe site. Trebuie să înveți ce îi face pe utilizatori să renunțe, ce vor de fapt și ce părere au despre produsele tale și experiența overall pe care le-o oferă site-ul tău.

 

Odată ce ai înțeles aceste lucruri, vei avea o idee mai bună asupra cărui lucru trebuie testat. Prin testări eficiente, vei ajunge într-un final la momentul Evrika. Și, ca tot vorbim despre schimbarea elementelor de pe site, hai să intrăm și în al doilea caz uzual unde research-urile cantitative și calitative sunt interdependente.

 

Redesign-ul site-ului

Teritoriul acesta este unul foarte riscant. În general, în funcție de datele adunate, poți face schimbări iterative asupra site-ului tău. Adică schimbări minore, bazate pe punctele unde vezi că pierzi useri. Schimbând treptat anumite elemente ale unui site, ai mai mult timp la dispoziție pentru a-ți da seama ce funcționează și ce nu.

 

Pe cealaltă parte a spectrului se află schimbările radicale. Acestea presupun schimbarea completă a unui site – uneori chiar din temelii, chiar schimbarea platformei pe care este construit acesta. De obicei, nu recomandăm un redesign radical asupra unui website decât dacă este vorba de: 

 

  • Un shift extraordinar în rebranding sau nișa de produse și servicii;

  • Ai epuizat toate oportunitățile iterative și astfel nu mai ai de ales decât să testezi o schimbare radicală;

  • Nu ai destul trafic încât să obții datele necesare pentru a rula A/B testing.

 

Orice altceva legat de marketing

Aceleași forme de research te vor ajuta să segmentezi abonații la mailuri, să vii cu idei de subiecte pentru blog, să alegi ce produse apar pe prima pagină, ce copy funcționează cel mai bine, plus multe alte lucruri. 

 

Așadar, cum aduni aceste date? 

 
 
research and design concept with team work involved

Image by rawpixel.com on Freepik

 
 

4 metode de research și ce poți învăța de la acestea

Metoda 1: analiza tehnică

Dacă ai lucrat vreodată cu SEO, atunci probabil ai auzit de audit tehnic. Când faci o analiză tehnică a unui website, aduni date despre ce se întâmplă în spatele scenei. De exemplu, în timpul auditului, ai putea observa că unele pagini se încarcă prea greu din cauza pozelor de dimensiuni mari. Poți să reduci mărimea unei poze optimizând-o folosind tinyjpg sau orice alt tool asemănător. Și asta e doar un mic exemplu a ce poți depista folosind analiza tehnică.

 

Metoda 2: analiza digitală

Pentru acest tip de analiză, va trebui să te asiguri că tracking-ul tău este în regulă. Ai cod de tracking pe fiecare pagină? Există mai multe coduri de tracking? Codul tău înregistrează conversiile în mod corect? E o risipă de timp să analizezi date incorecte, așa că asigură-te că totul e în regulă.

 

Gândește-te bine care sunt cele mai importante acțiuni pe care un utilizator le face pe paginile tale. Pentru un business B2B, principala acțiune importantă poate fi completarea unui formular de lead-uri. Pentru site-uri de tip eCommerce, achiziția este cea mai importantă. Asigură-te că tracking-ul tău e focusat strict pe criterii importante.

 

Metoda 3: tracking-ul mouse-ului

Folosindu-te de heat maps, vei putea vedea locurile unde utilizatorul a petrecut mai mult timp, dar și ce a făcut cu mouse-ul. Sunt două opțiuni pe care trebuie să le urmărești:

 

  • Hover maps îți arată ce mișcări a făcut utilizatorul cu mouse-ul;

  • Click maps îți arată unde a încercat utilizatorul să dea click.

 

Acestea sunt utile pentru a vedea zonele de interes ale unui utilizator. De asemenea, îți dau indicii despre ce secțiuni ale site-ului ar trebui să fie clickuibile (ex: poza unui produs).

 

Metoda 4: user testing

Această metodă implică atât formulare de feedback cât și sesiuni de feedback unde utilizatorul poate spune părerea sa nefiltrată. Poți, de asemenea, să angajezi utilizatori reali pe post de testeri și să-i pui să facă diverse task-uri legate de navigarea pe site-ul tău. Ulterior, le poți da formulare de feedback legat de fiecare task în parte.

 

Concluzii

Ambele forme de research sunt esențiale pentru a crea campanii de marketing de succes. Nu poți face research cantitativ fără research calitativ și vice-versa.

 

Dacă ai nevoie de ajutor, ne poți contacta oricând la contact@digitaldatacapital.com