Analiza SWOT – Ghid complet pentru strategia afacerii tale

Ce este analiza SWOT?

Analiza SWOT este un cadru conceptual utilizat pentru a evalua punctele forte, cele slabe, oportunitățile și riscurile pe care trebuie să le ia în considerare un business. Acesta ajută organizațiile să identifice factori interni și externi favorabili și nefavorabili pentru atingerea obiectivelor lor. Prin analiza SWOT, organizațiile pot formula strategii mai eficiente pentru creștere și mitigare a riscurilor.

Deși la prima vedere nu pare dificil să determini acești factori, s-ar putea să rămâi surprins(ă) cât de greu este odată ce iei în considerare elementele mai puțin evidente. Antreprenorii experimentați știu ce provocare poate fi lansarea unei noi afaceri. Tocmai de aceea, aceștia folosesc analiza SWOT înainte de a dezvolta chiar și o strategie de bază.

Importanța analizei SWOT în strategia de afaceri

Analiza SWOT este o activitate de planificare inițială, dar și un proces continuu pe care orice organizație ar trebui să-l adopte. Aceasta ajută membrii organizației, în special managementul, să rămână proactivi în loc de reactivi. Furnizarea unei imagini clare asupra resurselor, limitărilor, a peisajului competitiv și a trendurilor de piață le permite afacerilor să se poziționeze optim în industria lor.

Totodată, analiza SWOT poate fi folosită și de fiecare membru al organizației, la nivel individual, ca o formă de self-help pentru îmbunătățire personală. Introspecția este la fel de importantă pentru individ cum este pentru organizații, așa că te încurajăm să adopți această tactică pentru a-ți maximiza potențialul.

Care sunt pașii pentru a face analiza SWOT a afacerii tale?

Pentru o analiză SWOT cât mai detaliată, fiecare membru al echipei de management ar trebui să-și ia timp de gândire pentru a determina factorii ce ar putea influența succesul companiei. Ulterior, vă puteți organiza într-o ședință de brainstorming pentru a determina cele patru cadrane tipice acestei analize:

Puncte forte (strengths)

Analiza SWOT începe cu punctele forte ale unei organizații. Acestea sunt deseori factori interni ai companiei, dar poate fi vorba și de asset-uri externe sau de percepția pe care o au entitățile din afara organizației despre compania ta.

Definirea punctelor forte într-o organizație

Punctele forte sunt atributele interne care sprijină realizarea obiectivelor de afaceri. Acestea pot include resursele, capacitățile, competențele principale sau avantajele competitive. Pe scurt, acestea trebuie să întrunească avantajele pe care le are compania ta, fie de sine-stătătoare, fie comparativ cu competitorii tăi. 

Exemple de puncte forte comune în diverse industrii

• Tehnologie

  • Inovație continuă, cercetare și dezvoltare avansate;

  • Proprietatea intelectuală, inclusiv brevetele și drepturile de autor;

  • Infrastructura tehnologică robustă și securitatea datelor.

• Retail

  • Rețea extinsă de distribuție și locații fizice strategice;

  • Capacitatea de a menține un nivel înalt de stocuri disponibile;

  • Relații puternice cu furnizorii pentru a asigura cele mai bune prețuri.

• Servicii financiare

  • Reputație solidă și încredere în rândul consumatorilor;

  • Produse diversificate care acoperă o gamă largă de nevoi financiare;

  • Tehnologie avansată pentru tranzacții și securitate financiară.

• Producție

  • Utilizarea tehnologiei avansate pentru eficiență și productivitate;

  • Capacități de fabricație la scară largă;

  • Competențe în managementul lanțului de aprovizionare.

• Sănătate

  • Echipamente medicale de ultimă generație și facilități de top;

  • Personal calificat și experimentat în domeniile medicale cheie;

  • Colaborări cu instituții de cercetare pentru inovație în tratamente.

• Turism

  • Oferte unice și experiențe personalizate pentru clienți;

  • Locații atrăgătoare și parteneriate cu atracții locale;

  • Expertiză în gestionarea evenimentelor și a ospitalității.

• Educație

  • Programe de studiu inovatoare și recunoscute internațional;

  • Facilități de învățământ moderne și acces la tehnologie educațională;

  • Parteneriate cu industria pentru stagii și oportunități de angajare pentru studenți.

Cum să identifici și să maximizezi punctele forte ale afacerii tale

Identificarea se face prin analiza performanțelor anterioare și feedback-ul de la clienți, iar maximizarea punctelor forte poate fi făcută prin investiții focalizate și dezvoltare continuă în acele zone. 

Puncte slabe (Weaknesses)

Analiza SWOT continuă cu punctele slabe. Acestea sunt deseori factori interni, care pot fi controlați, însă pot reprezenta neajunsuri pe care compania le are și de care trebuie să fii conștient(ă).

Explorarea conceptului de puncte slabe

Pentru a-ți da un start în explorarea punctelor slabe ale companiei tale, iată câteva întrebări pe care ți le poți adresa atât ție, cât și echipei tale de management:

• Ce procese interne pot fi îmbunătățite?

• Avem tehnologiile relevante care ar putea ușura nivelul de muncă al angajaților?

• Ce departamente suferă din cauza lipsei de personal sau a personalului slab pregătit?

• O localizare mai bună (fizică sau online) ți-ar putea face afacerea mai profitabilă?

Metode de identificare a vulnerabilităților în cadrul companiei

• Audituri interne

  • Evaluări regulate ale procedurilor și politicilor interne pentru a detecta deficiențe;

  • Audituri financiare pentru a identifica problemele legate de cash flow, datorii sau alte probleme financiare;

  • Audituri de securitate IT pentru a descoperi lacune în protecția datelor și infrastructura de rețea.

• Analize ale performanței angajaților

  • Evaluări periodice ale performanței pentru a identifica neconcordanțele dintre competențele angajaților și cerințele postului;

  • Interviuri și sondaje de angajament pentru a descoperi probleme de moral și satisfacție în rândul personalului.

• Feedback de la clienți

  • Colectarea și analiza feedback-ului clienților pentru a identifica probleme în produse sau servicii;

  • Studii de satisfacție a clienților care pot scoate în evidență deficiențe în experiența clienților.

• Analiza concurenței

  • Studii comparative care identifică unde stă compania în raport cu concurenții în termeni de prețuri, calitate și oferte de servicii;

  • Analiza strategiilor concurenților pentru a identifica potențiale riscuri sau oportunități ratate.

• Evaluări de risc

  • Utilizarea unor modele de evaluare a riscului pentru a anticipa potențialele probleme în operațiuni, financiar sau pe piață;

  • Analize scenariu pentru a vedea impactul posibilelor schimbări economice sau de reglementare.

• Sesiuni de brainstorming și workshop-uri

  • Întâlniri de echipă dedicate pentru a discuta și identifica posibile vulnerabilități prin colaborare și deschidere;

  • Workshop-uri pentru a explora posibilele puncte slabe prin simulări și jocuri de rol.

Strategii de minimizare sau eliminare a punctelor slabe

• Formare și dezvoltare profesională

  • Organizarea de sesiuni de training și workshop-uri pentru a îmbunătăți competențele specifice ale angajaților;

  • Implementarea unui program de mentorat pentru a susține dezvoltarea profesională continuă;

  • Investiții în programe de învățare online și acces la resurse educaționale pentru autoîmbunătățire.

• Optimizarea proceselor

  • Revizuirea și standardizarea proceselor pentru a eficientiza modul de lucru și a reduce risipa;

  • Implementarea de soluții software pentru automatizarea sarcinilor repetitive și a proceselor manuale;

  • Adoptarea metodologiilor Lean și Six Sigma pentru îmbunătățirea continuă a operațiunilor.

• Îmbunătățirea managementului resurselor

  • Evaluarea și restructurarea lanțului de aprovizionare pentru a reduce costurile și a îmbunătăți fiabilitatea;

  • Implementarea unor sisteme avansate de gestionare a inventarului pentru a evita supraproducția și stocurile excesive;

  • Optimizarea utilizării resurselor pentru a maximiza randamentul și a minimiza pierderile.

• Renovarea tehnologică

  • Actualizarea infrastructurii IT și a echipamentelor tehnologice pentru a crește eficiența și a reduce defectele;

  • Investiții în noi tehnologii care pot aduce un avantaj competitiv, cum ar fi inteligența artificială sau analiza de date;

  • Asigurarea securității cibernetice prin implementarea celor mai recente măsuri de protecție și formare a angajaților.

• Îmbunătățirea comunicării interne

  • Implementarea unor platforme de comunicare internă pentru a îmbunătăți fluxul de informații între departamente;

  • Organizarea regulată a întâlnirilor de echipă pentru a asigura alinierea și angajamentul angajaților;

  • Dezvoltarea unei culturi organizaționale care promovează feedback-ul deschis și onest.

• Outsourcing strategic

  • Delegarea responsabilităților non-esențiale către terți specializați pentru a se concentra pe competențele de bază;

  • Parteneriate cu firme externe pentru a gestiona domeniile în care compania are deficiențe;

  • Utilizarea consultanților pentru a obține perspective externe și expertiză specializată.

Oportunități (Opportunities)

Penultimul punct al unei analize SWOT este bifat de oportunități. Oportunitățile, în cadrul analizei SWOT, se referă la identificarea posibilelor zone de expansiune. Acestea sunt factori externi de care te poți folosi pentru a-ți extinde afacerea sau pentru a crește profitul.

Identificarea oportunităților pe piață

Iată câteva întrebări pe care ți le poți pune pentru a identifica oportunitățile noi pe piața în care activezi:

• Ce trenduri de creștere ai observat pe nișa ta?

• Cât de mare este cererea pentru produsele și serviciile oferite de tine?

• La ce evenimente poți participa pentru a atrage mai mulți clienți?

• Ce părere au clienții actuali despre compania ta?

• Care sunt punctele pro și contra cele mai des întâlnite în review-urile pentru produsele tale?

Analiza tendințelor și factorilor externi care pot fi exploatați

• Monitorizarea evoluțiilor tehnologice

  • Urmărirea progreselor în domeniile cheie tehnologice, precum inteligența artificială (AI), Internetul lucrurilor (IoT) și automatizarea proceselor, pentru a identifica tehnologii emergente care pot fi integrate în operațiuni sau oferte de produse;

  • Participarea la târguri de tehnologie și colaborarea cu start-up-uri pentru a rămâne la curent cu inovațiile de frontieră.

• Analiza schimbărilor demografice

  • Studierea tendințelor populației, cum ar fi îmbătrânirea populației sau creșterea grupurilor de consumatori mileniali, pentru a adapta produsele și serviciile la nevoile specifice ale acestor grupuri;

  • Explorarea piețelor emergente și a segmentelor de consumatori neexplorate pentru a extinde piața țintă.

• Evaluarea peisajului economic global

  • Urmărirea indicatorilor economici, cum ar fi ratele dobânzilor, inflația și PIB-ul, pentru a anticipa schimbări economice care ar putea influența cererea de produse și servicii;

  • Adaptarea strategiilor de preț și a ofertelor pentru a rămâne competitivi în condiții de piață fluctuante.

• Observarea modificărilor legislative și reglementative

  • Monitorizarea legislației noi și a schimbărilor în reglementările sectoriale pentru a anticipa impactul asupra operațiunilor de afaceri;

  • Adaptarea rapidă la noile cerințe legale pentru a evita amenzi și pentru a exploata orice noi oportunități de afaceri create de schimbările legislative.

• Analiza tendințelor culturale și sociale

  • Studierea schimbărilor în valorile și comportamentele consumatorilor pentru a anticipa tendințele emergente care pot influența cererea de produse și servicii;

  • Adaptarea campaniilor de marketing pentru a rezona cu valorile culturale actuale și a angaja eficient consumatorii.

• Explorarea schimbărilor în industrie și competiție

  • Analiza strategiilor concurenților și identificarea lacunelor de piață pe care organizația le poate exploata;

  • Adaptarea ofertei de produse și servicii pentru a se distinge de concurență și pentru a capta o cotă de piață mai mare.

Planificarea strategică pentru capitalizarea oportunităților

• Setarea obiectivelor clare și măsurabile

  • Definirea obiectivelor specifice care reflectă direcția strategică a companiei și aliniază oportunitățile identificate la viziunea generală;

  • Utilizarea principiului SMART (Specific, Măsurabil, Atingibil, Relevant, Timp-definit) pentru a formula obiective care să fie clar definite și ușor de urmărit.

• Analiza resurselor disponibile

  • Evaluarea resurselor curente, incluzând personal, capital, tehnologie și alte active, pentru a determina capacitatea companiei de a urmări noile oportunități;

  • Identificarea nevoilor de resurse suplimentare necesare pentru implementarea planurilor.

• Dezvoltarea de strategii și tactici

  • Crearea de strategii care să utilizeze punctele forte ale companiei pentru a exploata oportunitățile detectate;

  • Planificarea detaliată a tacticilor, inclusiv lansări de produse noi, campanii de marketing, expansiune de piață sau parteneriate strategice.

• Elaborarea unui plan de implementare

  • Divizarea procesului în etape clar definite, cu jaloane și termene limită pentru fiecare componentă majoră a planului;

  • Alocarea resurselor și a responsabilităților specifice echipelor sau departamentelor implicate.

• Monitorizarea și evaluarea progresului

  • Stabilirea de indicatori de performanță cheie (KPIs) pentru a monitoriza eficacitatea inițiativelor și impactul acestora asupra obiectivelor de afaceri;

  • Implementarea unui sistem de raportare periodică pentru a evalua progresul și pentru a identifica rapid necesitatea ajustărilor.

• Adaptarea la feedback și condiții schimbătoare

  • Integrarea unui mecanism de feedback continuu pentru a colecta reacții de la clienți, angajați și alte părți interesate;

  • Flexibilitatea în planificare pentru a permite ajustări rapide și eficiente în funcție de performanța reală și schimbările de piață.

• Comunicarea planurilor

  • Informarea și angajarea tuturor părților interesate interne și externe despre planurile strategice și beneficiile așteptate;

  • Organizarea de sesiuni de instruire și workshop-uri pentru a te asigura că toți angajații înțeleg cum contribuie la realizarea obiectivelor strategice.

Riscuri (threats)

Ultima secțiune a unei analize SWOT este compusă din riscuri. Acestea sunt factori externi care pot avea o influență negativă asupra organizației tale. Întotdeauna este de preferat să anticipezi riscurile și să dezvolți o strategie de prevenție sau contraatac.

Definirea și identificarea riscurilor externe

Pentru a identifica posibilele riscuri în analiza ta SWOT, iată câteva întrebări pe care să ți le adresezi:

• Ce avantaje are concurența?

• S-a dat vreo lege recent care poate afecta în vreun fel afacerea ta?

• Anticipezi schimbări ale trendurilor de consum în defavoarea produselor sau serviciilor tale?

• Tehnologiile noi îți pun în pericol business-ul?

• Există magazine sau platforme la care nu ai acces deși o parte din publicul tău țintă ar putea fi atins prin acestea?

Tehnici de evaluare a riscurilor și a impactului potențial

• Analiza calitativă a riscurilor

  • Utilizarea de discuții de grup și brainstorming pentru a identifica riscurile potențiale și pentru a le clasifica după severitate și probabilitate;

  • Dezvoltarea unei matrice de risc care să permită vizualizarea rapidă a riscurilor și prioritizarea acestora în funcție de impactul potențial și probabilitatea de manifestare.

• Analiza cantitativă a riscurilor

  • Aplicarea tehnicilor statistice și matematice, cum ar fi simulările Monte Carlo, pentru a cuantifica probabilitățile și impacturile potențiale ale riscurilor;

  • Utilizarea modelelor de analiză financiară pentru a estima impactul potențial al riscurilor asupra indicatorilor financiari cheie ai organizației.

• Evaluarea scenariilor

  • Crearea de scenarii “ce-ar fi dacă” pentru a explora efectele diferitelor tipuri de riscuri asupra operațiunilor organizației;

  • Utilizarea acestor scenarii pentru a testa capacitatea organizației de a răspunde eficient la schimbări neașteptate și a dezvolta planuri de contingență adecvate.

• Teste de stres

  • Aplicarea testelor de stres pentru a determina modul în care anumite riscuri ar putea afecta organizația sub condiții extreme;

  • Utilizarea rezultatelor pentru a ajusta politici și proceduri, asigurându-se că organizația poate supraviețui scenariilor adverse.

• Audituri de risc

  • Organizarea de audituri de risc periodice pentru a revizui eficacitatea măsurilor de control existente și pentru a identifica noi riscuri emergente;

  • Integrarea feedback-ului din audituri în procesele de planificare strategică și de luare a deciziilor.

• Sistem de management al riscurilor

  • Implementarea unui sistem de management al riscurilor care include identificarea, evaluarea, monitorizarea și controlul riscurilor;

  • Asigurarea unei comunicări eficiente a informațiilor despre riscuri la toate nivelurile organizației.

• Indici de performanță legati de risc

  • Stabilirea și monitorizarea indicatorilor de performanță specifici care reflectă cât de bine gestionează organizația riscurile la care este expusă;

  • Ajustarea continuă a proceselor bazate pe performanța reală comparativ cu obiectivele stabilite.

Metode de protecție și reducere a vulnerabilităților

• Fortificarea securității IT

  • Implementarea soluțiilor de cybersecurity, inclusiv firewall, antivirus și alte softuri de protecție împotriva atacurilor cibernetice;

  • Regularizarea actualizărilor de securitate și a patch-urilor de software și hardware pentru a proteja împotriva vulnerabilităților cunoscute;

  • Organizarea de traininguri periodice pentru angajați despre practicile sigure de utilizare a tehnologiei și prevenirea incidentelor de securitate.

• Îmbunătățirea proceselor de management al riscurilor

  • Dezvoltarea și implementarea unui cadrul robust de management al riscurilor, care să includă evaluarea continuă a riscurilor și planificarea răspunsurilor;

  • Crearea de planuri de contingenta si recuperare dupa dezastre pentru a asigura continuitatea afacerii in cazul unor incidente majore.

  • Utilizarea asigurărilor ca metodă de transfer al riscurilor, pentru a minimiza impactul financiar al eventualelor pierderi.

• Diversificarea furnizorilor din lanțul de aprovizionare

  • Evaluarea și diversificarea furnizorilor pentru a reduce dependența de o singură sursă de materiale sau servicii;

  • Implementarea de acorduri de nivel de serviciu (SLA) cu furnizorii pentru a asigura standardele de performanță și calitate;

  • Monitorizarea constantă a performanței lanțului de aprovizionare și implementarea feedback-ului pentru îmbunătățiri continue.

• Optimizarea și redundanța infrastructurii

  • Investiții în infrastructură critică pentru a asigura redundanța sistemelor esențiale, cum ar fi sursele de energie, sistemele de comunicații și procesarea datelor;

  • Regularizarea mentenanței și a testărilor pentru infrastructura fizică și tehnologică, pentru a asigura funcționarea optimă și prevenirea defecțiunilor.

• Formare si dezvoltare profesională continuă

  • Încurajarea dezvoltării continue a competențelor angajaților pentru a îmbunătăți adaptabilitatea și capacitatea de răspuns la schimbări;

  • Implementarea programelor de formare în managementul crizelor și tehnici de negociere, pentru a îmbunătăți capacitatea de gestionare a situațiilor de presiune.

• Revizuirea și ajustarea politicilor interne

  • Regularizarea revizuirii politicilor interne, pentru a asigura că acestea sunt actualizate cu ultimele practici din industrie și conformitatea legală;

  • Adaptarea politicilor la noile descoperiri în domeniul securității și tehnologiei, pentru a reflecta cele mai bune practici.

Realizarea efectivă a unei analize SWOT

Realizarea analizei SWOT este un proces ce pare simplu la prima vedere, dar devine din ce în ce mai complex odată ce parcurgi toate posibilele puncte forte, puncte slabe, oportunități și riscuri. Iată, așadar, cum putem face analiza SWOT pas cu pas.

Pregătirea analizei: obiective, colectarea datelor și implicarea echipei

• Stabilirea obiectivelor analizei

  • Clarificarea scopurilor specifice ale analizei SWOT, cum ar fi evaluarea unei noi oportunități de piață, revizuirea strategiei curente sau identificarea barierelor în calea creșterii;

  • Asigurarea că obiectivele sunt aliniate cu viziunea și strategia generală a companiei.

• Colectarea datelor

  • Adunarea informațiilor relevante din surse interne, cum ar fi rapoarte financiare, evaluări ale performanței și feedback de la angajați;

  • Utilizarea datelor externe, inclusiv studii de piață, rapoarte de industrie și analize competitive, pentru a avea o perspectivă completă.

• Implicarea echipei

  • Formarea unei echipe diverse, incluzând membri din diferite departamente și niveluri ale organizației, pentru a asigura o gamă largă de perspective;

  • Organizarea de sesiuni de brainstorming și discuții, pentru a încuraja participarea activă și colectarea de opinii multiple.

Elaborarea matricei SWOT: pas cu pas

• Creează matricea

  • Împarte spațiul de lucru (foaie, tablă, ecran digital) în patru cadrane principale: Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats;

  • Alocă informațiile colectate conform modelului despre care am discutat de-a lungul articolului.

• Completează matricea

  • Scrie detaliile specifice pe care le-ai adunat în timpul introspecției și sesiunii de brainstorming sub fiecare cadran;

  • Asigură-te că fiecare element listat este relevant pentru obiectivele tale și este sprijinit de date concrete.

Interpretarea rezultatelor și integrarea lor în strategia de afaceri

• Analiza interconexiunilor

  • Examinează felul în care punctele forte pot compensa punctele slabe și cum oportunitățile pot elimina riscurile;

  • Folosește punctele forte pentru a exploata oportunitățile.

• Dezvoltarea strategiilor

  • Formulează strategii bazate pe combinația de SWOT, precum strategii de consolidare, transformare, apărare și atac, pentru a maximiza creșterea și stabilitatea;

  • Prioritizează acțiunile și inițiativele în funcție de impactul lor asupra obiectivelor companiei și de resursele necesare.

• Implementarea și monitorizarea

  • Tradu strategiile în planuri operaționale concrete și măsurabile;

  • Monitorizează progresul și efectuează ajustările necesare pe baza feedback-ului și a schimbărilor din mediul extern.

Studii de caz

Analiza SWOT restaurant local

Haide să vedem cum ar arăta analiza SWOT a unui restaurant local oarecare.

• Puncte forte

  • Chefi renumiți;

  • Review-uri pozitive;

  • Câțiva ani pe piața locală.

• Puncte slabe

  • Nu livrează;

  • Mai scump comparat cu competiția;

  • Nu au adăugat nimic nou în meniu.

• Oportunități

  • Locație excelentă pentru acest gen de business;

  • Abilitatea de a deschide și alte locații;

  • Bucătăria internaționala e trendy, iar ei cu asta se ocupă.

• Riscuri

  • Încep să apară noi competitori;

  • Mulți oameni preferă livrarea la domiciliu;

  • Există servicii de meal prep care îi invață pe oameni să gătească aceleași lucruri.

Restaurantele mici se pot baza pe expertiza lor culinară și pe abilitățile de servire pentru a găsi oportunități de creștere și de conștientizare a brandului. O analiză SWOT poate ajuta, de asemenea, la identificarea punctelor slabe care pot fi îmbunătățite, cum ar fi variația meniului și prețurile. 

Deși un restaurant s-ar putea să nu fie preocupat de procese juridice la nivel înalt, o afacere mică ar putea fi mai preocupată de concurenți sau de perturbatori care ar putea intra pe piață.

Analiza SWOT Starbucks

Acum să vedem cum ar arăta o analiză SWOT pentru unul din cele mai renumite brand-uri din lume.

• Puncte forte

  • Brand faimos;

  • Lanț de cafenele pe întreg globul;

  • Produse de înaltă calitate, unice.

• Puncte slabe

  • Prețuri mari;

  • Produse ușor de imitat de alte cafenele;

  • Produsele nu țin cont de varietatea culturală din anumite regiuni.

• Oportunități

  • Diversificarea produselor pentru mai multe culturi;

  • Expansiune în Asia și Africa;

  • Folosește noile tehnologii pentru a distribui produsele mai ușor.

• Riscuri

  • Vânzătorii de cafea low-cost;

  • Cafenele independente;

  • Alte afaceri care le imită produsele.

Implementarea rezultatelor după analiza SWOT în cadrul firmei

După ce ai efectuat analiza SWOT, întreabă-te care e următorul pas. Execută planul ce rezultă în urma analizei SWOT. 

• Comunică rezultatele cu echipa;

• Dezvoltă un plan de acțiune;

• Alocă resursele necesare pentru implementarea planului;

• Monitorizează progresul;

• Adaptează strategia în funcție de rezultate.

Odată ce ai elaborat strategia de marketing și business în urma analizei SWOT, vei vedea că este mult mai ușor să devii competitiv pe nișa ta și să îți dezvolți compania într-un mod sănătos.

Concluzii

Analiza SWOT este necesară oricărei organizații serioase care vrea să aibă succes pe propria nișă. Ia-ți timpul necesar pentru ca tu și oamenii din echipa ta să puteți evidenția punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și riscurile.

Ulterior, încercați să veniți cu soluții potrivite contextului organizației. Dezvoltă planul de acțiune și asigură-te că fiecare membru al echipei își înțelege pe deplin rolul și atribuțiile în cadrul noii strategii.