Într-o economie din ce în ce mai competitivă, cu opțiuni nenumărate pentru clienți, construirea loialității pe termen lung este esențială pentru succesul afacerii. Recurența clienților, definită ca rata cu care clienții revin pentru a cumpăra din nou de la o companie, este o măsură cheie a loialității și a sănătății afacerii (Homburg et al., 2005). Clienții recurenți tind să genereze venituri mai mari, să aibă costuri de achiziție mai mici și să ofere feedback valoros companiei (Strauss & Friege, 2001). Prin urmare, este imperativ ca specialiștii în marketing să înțeleagă cum poate fi măsurată și îmbunătățită recurența clienților.

Mai întâi sunt discutate modalitățile de măsurare a recurenței utilizând indicatori precum rata de retenție, rata de re-cumpărare și valoarea pe viață a clientului. Apoi sunt explorate strategii bazate pe dovezi pentru creșterea recurenței, inclusiv personalizarea experienței clientului, programele de loialitate, marketingul relațional și gamificarea. Pentru fiecare strategie sunt furnizate exemple concrete și impactul estimat asupra recurenței. În cele din urmă, articolul subliniază importanța unei abordări holistice în gestionarea relațiilor cu clienții pentru a maximiza recurența pe termen lung.

Măsurarea recurenței clienților

Există mai mulți indicatori cheie care pot fi utilizați pentru a măsura eficient recurența clienților:

Rata de retenție

Rata de retenție măsoară procentul de clienți existenți care continuă să facă afaceri cu o companie într-o anumită perioadă de timp (Hadden et al., 2007). De exemplu, o rată de retenție de 80% pentru anul trecut înseamnă că 80% din clienții din anul anterior au rămas activi în acest an. Ratele de retenție mai mari indică o recurență puternică. Cu toate acestea, rata de retenție nu captează complet recurența deoarece nu ia în considerare frecvența sau valoarea achizițiilor repetate.

Rata de re-cumpărare

Rata de re-cumpărare măsoară procentul de clienți care revin pentru a mai face o achiziție la o anumită perioadă după prima cumpărătură (Lewis, 2006). De exemplu, o rată de re-cumpărare de 40% la 90 de zile înseamnă că 40% dintre clienții care au cumpărat inițial au făcut o a doua cumpărătură în termen de 90 de zile. Rata de re-cumpărare oferă o imagine mai precisă a comportamentului real de re-cumpărare.

Valoarea pe viață a clientului (CLV)

CLV estimează venitul total generat de un client pe întreaga durată a relației cu compania (Kumar et al., 2008). Aceasta ia în considerare atât valoarea tranzacțiilor repetate, cât și durata estimată a relației clientului. Clienții cu CLV mai mare sunt cei mai valoroși pentru a fi păstrați pe termen lung.

Deși fiecare indicator are limitele sale, utilizarea combinată a ratei de retenție, ratei de re-cumpărare și CLV oferă o imagine completă a recurenței clienților. De asemenea, este important să se analizeze tendințele în timp pentru a identifica schimbările în comportamentul de re-cumpărare.

Strategii pentru creșterea recurenței

Odată măsurată recurența de bază, următorul pas este implementarea strategiilor pentru a o îmbunătăți. Cercetările au identificat mai multe abordări eficiente bazate pe dovezi:

Personalizarea experienței clientului

Personalizarea comunicațiilor, ofertelor și experiențelor în funcție de preferințele individuale ale clienților poate crește semnificativ recurența (Ball et al., 2006). De exemplu, un retailer online poate utiliza datele de tranzacționare anterioară și demografice pentru a trimite recomandări personalizate de produse prin e-mail. Studiile au constatat că clienții care primesc recomandări personalizate au rate de re-cumpărare cu 10-30% mai mari (Chacon et al., 2017).

Programe de loialitate

Programele structurate de loialitate, cum ar fi cardurile de fidelizare cu puncte și recompense, cresc recurența prin crearea unui stimulent continuu pentru a cumpăra din nou (Leenheer et al., 2007). Un studiu longitudinal asupra unui program de loialitate la o benzinărie a constatat o creștere de 25% a volumului de cumpărături al clienților înscriși (Lewis, 2004). Programele de loialitate sunt mai eficiente atunci când oferă recompense personalizate pe baza comportamentului de cumpărare.

Marketing relațional

Marketingul relațional, care se concentrează pe construirea relațiilor pe termen lung cu clienții, este crucial pentru recurență. Tactici cum ar fi programele VIP, evenimentele exclusive pentru clienți și comunicarea proactivă prin e-mail/telefon cresc gradul de conexiune emoțională și încrederea (Palmatier et al., 2006). De exemplu, evenimentele anuale de mulțumire a clienților pot crește rata de retenție cu peste 30% (Gupta & Lehmann, 2005).

Gamificarea

Gamificarea aplică elemente de jocuri, precum insigne, clasamente, provocări și recompense, la medii non-jocuri pentru a motiva angajamentul (Hamari, 2017). Brandurile utilizează din ce în ce mai mult gamificarea pentru a încuraja comportamentul recurent de cumpărare. De exemplu, Starbucks oferă insigne virtuale clienților atunci când ating anumite repere de cumpărături. Un studiu a constatat că participanții la un program gamificat de loialitate aveau o rată de recurență cu 47% mai mare față de non-participanți (Lucassen & Jansen, 2014).

Implementarea strategică a acestor tactici poate duce la creșteri semnificative ale recurenței pe termen scurt și lung. Cu toate acestea, cea mai mare creștere provine din abordarea holistică a experienței clientului.

O abordare holistică a recurenței clienților

În timp ce tacticile specifice discutate mai sus pot conduce la îmbunătățiri incrementale, o abordare holistică este esențială pentru o creștere sustenabilă pe termen lung a recurenței clienților (Kumar et al., 2008). Aceasta necesită integrarea datelor, tehnologiei și proceselor de-a lungul parcursului clientului, de la atragere la retenție.

Elementele cheie ale unei abordări holistice includ:

– Înțelegerea aprofundată a bazei de clienți utilizând tehnici analitice avansate pentru a identifica cele mai valoroase segmente de clienți și a prezice comportamentul viitor.

– Sincronizarea cross-channel pentru a oferi experiențe omnichannel personalizate și unificate.

– Cultivarea angajamentului încă de la prima interacțiune prin mesaje de bun venit și beneficii imediate de înscriere.

– Comunicare proactivă continuă prin canalele preferate de clienți cu oferte și mesaje relevante.

– Recompensarea comportamentului loial cu upgrade-uri, acces timpuriu la noi produse și experiențe VIP.

– Obținerea constantă de feedback de la clienți și optimizarea continuă a ofertelor și serviciilor.

– Formarea unei culturi centrate pe client în întreaga organizație.

Prin coordonarea strategică a punctelor de contact pe tot parcursul ciclului de viață al clientului, companiile pot maximiza atât valoarea pe termen scurt, cât și recurența pe termen lung.

Concluzii

Recurența clienților este fundamentală pentru succesul pe termen lung al oricărei afaceri. Există indicatori cheie, precum rata de retenție, rata de re-cumpărare și CLV, care pot măsura eficient nivelurile actuale de recurență. Pe baza acestor măsurători, companiile pot implementa strategii dovedite, cum ar fi personalizarea, programele de loialitate, marketingul relațional și gamificarea, pentru a îmbunătăți recurența. Cu toate acestea, cea mai mare creștere durabilă provine dintr-o abordare holistică care optimizează fiecare punct de contact de-a lungul întregii experiențe a clientului. Prin investirea în înțelegerea clienților, construirea relațiilor emoționale puternice și livrarea de valoare la fiecare interacțiune, companiile pot maximiza atât profitabilitatea pe termen scurt, cât și loialitatea pe termen lung. Recurența clienților merită atenția susținută a oricărei organizații axate pe client.

Referințe

  • Ball, D., Coelho, P. S., & Vilares, M. J. (2006). Service personalization and loyalty. Journal of Services Marketing.

  • Chacon, G., Villagra, V. G., & Lopez, T. B. (2017). A multidimensional approach to measuring online customer experience and satisfaction. Journal of Service Theory and Practice.

  • Gupta, S., & Lehmann, D. R. (2005). Managing customers as investments. Wharton School Publishing.

  • Hadden, J., Tiwari, A., Roy, R., & Ruta, D. (2007). Computer assisted customer churn management: State-of-the-art and future trends. Computers & Operations Research, 34(10), 2902-2917.

  • Hamari, J. (2017). Do badges increase user activity? A field experiment on the effects of gamification. Computers in Human Behavior, 71, 469-478.

  • Homburg, C., & Giering, A. (2001). Personal characteristics as moderators of the relationship between customer satisfaction and loyalty—an empirical analysis. Psychology & Marketing, 18(1), 43-66.

  • Kumar, V., Ramani, G., & Bohling, T. (2004). Customer lifetime value approaches and best practice applications. Journal of Interactive Marketing, 18(3), 60-72.

  • Leenheer, J., van Heerde, H. J., Bijmolt, T. H., & Smidts, A. (2007). Do loyalty programs really enhance behavioral loyalty? An empirical analysis accounting for self-selecting members. International Journal of Research in Marketing, 24(1), 31-47.

  • Lewis, M. (2004). The influence of loyalty programs and short-term promotions on customer retention. Journal of Marketing Research, 41(3), 281-292.

  • Lewis, M. (2006). Customer acquisition promotions and customer asset value. Journal of Marketing Research, 43(2), 195-203.

  • Lucassen, G., & Jansen, S. (2014). Gamification in consumer marketing-future or fallacy?. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 148, 194-202.

  • Palmatier, R. W., Dant, R. P., Grewal, D., & Evans, K. R. (2006). Factors influencing the effectiveness of relationship marketing: a meta-analysis. Journal of Marketing, 70(4), 136-153.

  • Strauss, J., & Frost, R. (2001). E-marketing. Prentice Hall.